Legenda Bisericii de la DUD

Biserica, aflată pe strada Madona nr.13, are numele, dat în veacul al XVIII-lea, strâns legat de legenda conform căreia în livada ce se întindea pe vremuri în locul pe care este zidită biserica s-a găsit într-un dud icoana Maicii Domnului. Luată de acolo şi dusă în biserică, a dispărut şi a fost găsită iarăşi în dudul din livadă. Proprietarul locului, un strămoş al clucerului Chiriac Găianu, a ridicat atunci o bisericuţă de lemn, drept acoperământ al acestei icoane.


De a lungul timpului a purtat mai multe denumiri : “Biserica de la Dudu, de aici din Craiova” (testamentul Mariei Fotescu, soţia fondatorului clucerul Fotescu), sau “Sf. Biserică Maica Precesta” (testamentul fondatorului Hagi Gheorghe Ioan), sau “Biserica de la Dud de aici din Craiova”; mai nou, Madona Dudu.
Între anii 1758-1760 bisericuţa de lemn a fost înlocuită de alta mai mare, construită din piatră de negustorul Hagi Gheorghe Ioan şi clucerul Constantin Fotescu. Biserica a fost construită în stil brâncovenesc cu abside pentru strane, tinda cu stâlpi de piatră înfloraţi cu frunze de acant. Clădirea este prevăzută cu trei turle: una deasupra naosului şi două deasupra pronaosului.
Biserica Maica Precista de la Dud a fost construită în imediata apropiere a târgului Craiovei.
Construcţia bisericii Maica Precista de la Dud a început-o negustorul Hagi Gheorghe Ioan căruia i s-a alăturat şi clucerul Constantin Fotescu, terminând împreună clădirea bisericii. Ei au trecut în proprietatea bisericii, moşii (Maglavitu-Mehedinţi şi Mărăcinul-Dolj), vii, moară la Jiu şi mai multe prăvălii în Craiova. Hagi Gheorghe Ioan a construit şi chilii în care a funcţionat primul spital de alienaţi mintali din Craiova, fapt consemnat în hrisovul domnitorului Alexandru Ioan Ipsilanti din 18 martie 1778. Pentru îngrijirea bolnavilor s-a organizat prin 1879, un ospiciu al cărui medic a fost numit dr. Fabricius, plătit din veniturile bisericilor.
Istoricul acestui edificiu are o importanţă apreciabilă pentru începuturile şcolii la Craiova, ca şi pentru istoria oraşului în general. Se pare că biserica a avut de la început în chiliile sale, şcoală. La Maica Precista de la Dud a funcţionat o şcoală primară (în chiliile clădite chiar lângă biserică) şi una secundară cu patru clase, în 1831, în şase camere, a funcţionat Şcoala Centrală de Băieţi. Şcoala a funcţionat aici până în 1842 când s-a mutat în local propriu. Pe lângă biserică a existat şi o şcoală de cântăreţi. Şcolarizarea dura trei ani, timp în care elevii învăţau cântări bisericeşti în limba română.
Cutremurul din 1838 i-a produs mari stricăciuni. Biserica a fost dărâmată din temelie şi reclădită în următorii şase ani. Arhitectul din Viena chemat de Iordache Otetelişanu a construit o biserică în stilul barocului austriac, aşa numitul stil “iezuitic”, stil în care sunt construite cele mai multe biserici catolice din Austria şi Ungaria, de unde s-a transmis şi la bisericile ortodoxe din Banat şi Ardeal. Până şi meseriaşii, în special tâmplarii şi sculptorii în lemn pentru executarea tâmplăriei, a balconului, a stranelor foarte bogate în ornamentaţie de lemn poleit, sunt vienezi.
Nu este exclus ca derogarea de la stilul tradiţional, în care erau construite toate celelalte biserici din Craiova, să fi influenţat chiar schimbarea numelui bisericii, din Maica Precista de la Dud în Madona-Dudu.
În 1913 lăcaşul a fost dărâmat din nou şi s-a construit actuala biserică. De data aceasta nu a fost dărâmată pentru o stare proastă ce ar fi avut-o, ci pentru a construi o biserică mai mare şi mai spaţioasă. Proiectul a fost întocmit de arhitectul Duiliu Marcu, care a condus şi lucrările. Temelia s-a pus în ziua de 5 noiembrie 1923 de către episcopul Bartolomei al Râmnicului Noului Severin, iar construcţia s-a terminat în 1942.
De istoricul acestei biserici se leagă şi mormântul poetului Vasile Cârlova, care a fost înmormântat în cimitirul bisericii Maica Precista de la Dud. În 1922, osemintele din cimitirul bisericii au fost transportate la cimitirul Sineasca, printre ele fiind probabil, şi osemintele poetului.
Importanţa bisericii Maica Precista a constat şi în marea sa avere. Printr-un mare numar de fundaţii a jucat un rol însemnat cultural şi filantropic. O parte din veniturile ei s-au folosit ca sursă sigură în bugetele Primariei Craiova pentru lucrările de modernizare a structurilor urbane de habitat: pavarea străzilor, alimentarea cu apă a oraşului din sursa Gioroc, canalizarea oraşului, etc.

sursa: Biblioteca Aman

Leave a Reply

Your email address will not be published.